"I'm dreaming of the past"

">

psalm dintr-o pădure verde

copyright Ilinca Bernea

lasă-mă să mă încrunt Doamne
când văd speranţa în ochii muribunzilor,
fără eliberarea iubirii
cum aş putea defini altfel golul?
sunt momente când
se ridică stoluri mari de păsări din mine
spre paturile ruginite din spitale
atunci durerea mea e doar un frig pentru idee
ca o conservă desfăcută de la facerea lumii
servind drept model negativ alimentaţiei
şi unde pot să îmi aşez capul
şi unde pot să îmi las necazul
fără să îmi albească părul?
uite acum vreau să îţi spun o glumă
dar Tu cred că îmi zâmbeşti deja
ştii ce e cel mai frumos la Tine?
că nu te plictiseşti deşi ai tot dreptul…
lasă-mă să mă încrunt Doamne
când vorbesc prea mult
despre ceea ce numim noi speranţă

senzaţia de spaţiu îndrăgostit

copyright Ilinca Bernea

ghemuiesc în palma unei femei o perdea

rămân îndelung sedus

de fotografia ei prea mare pentru realitate

strâng înserarea într-o cană

lichid stins cu tremurul mâinilor

servesc un altfel de ceai

aburul nărilor tale

cu mersul inegal

mă îndepărtez și observ

cum alinţi pulberea fină ce pluteşte peste fotolii

nu pot să neg dureros

camera unde am senzaţia de spaţiu îndrăgostit

în timp ce dorm obosit

surprind uneori palpându-mi obrazul ceva

odată cu degetele îţi simt buzele liniştite

şi lucid pentru moment

înţeleg ce înseamnă un ideal feminin

nu am mai ieşit de mult din casă

zici tristă

ating poza

şi se anunţă doctorul

pentru a-mi face doza de respirație sau haloperidol